Oboseala persistentă, durerile de cap și senzația de gură uscată la trezire pot părea probleme obișnuite, însă uneori ascund o afecțiune care afectează respirația în timpul nopții. Este vorba despre apneea în somn, o tulburare frecventă, dar adesea nediagnosticată, care poate avea consecințe serioase asupra sănătății dacă nu este tratată.
Apneea în somn poate trece neobservată ani întregi
Apneea în somn se manifestă prin întreruperi repetate ale respirației în timpul nopții. Cea mai întâlnită formă este apneea obstructivă, care apare atunci când musculatura gâtului se relaxează excesiv, provocând îngustarea sau blocarea temporară a căilor respiratorii.
Aceste episoade pot reduce nivelul oxigenului din sânge și pot determina treziri foarte scurte, pe care persoana afectată nu le conștientizează.
Potrivit estimărilor, între 8 și 10 milioane de persoane din Regatul Unit ar putea suferi de această afecțiune, iar aproximativ 80% dintre cazuri ar rămâne nediagnosticate.
Cele trei simptome care ar trebui să atragă atenția
Unul dintre primele semne este senzația de gură și gât uscate la trezire. Aceasta poate apărea deoarece persoanele cu apnee respiră frecvent pe gură în timpul somnului.
Un alt simptom îl reprezintă durerile de cap matinale, care pot fi asociate cu modificările nivelurilor de oxigen și dioxid de carbon provocate de tulburările respiratorii nocturne.
Al treilea semn este oboseala accentuată în timpul zilei, chiar și după șapte sau opt ore petrecute în pat. Somnul fragmentat împiedică odihna corespunzătoare, provocând somnolență, dificultăți de concentrare și iritabilitate.
Sforăitul puternic, pauzele de respirație observate de partener și trezirile bruște cu senzație de sufocare sunt alte manifestări care pot indica această afecțiune.
Apneea netratată poate afecta inima și metabolismul
Dincolo de oboseala zilnică, apneea obstructivă în somn poate avea consecințe importante asupra organismului.
Întreruperile repetate ale respirației și scăderea oxigenului din sânge solicită sistemul cardiovascular. Afecțiunea este asociată cu un risc crescut de hipertensiune arterială, fibrilație atrială, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă.
De asemenea, poate contribui la apariția rezistenței la insulină și a diabetului de tip 2. Riscurile sunt influențate de severitatea apneei și de celelalte probleme de sănătate ale pacientului.
Cum poate fi diagnosticată și tratată afecțiunea
Persoanele care se trezesc frecvent obosite, au dureri de cap dimineața sau prezintă episoade de oprire a respirației în timpul somnului ar trebui să consulte un medic pneumolog sau un specialist în medicina somnului.
Diagnosticul poate fi stabilit prin investigații precum poligrafia respiratorie sau polisomnografia, care monitorizează respirația și alți parametri în timpul nopții.
Tratamentul depinde de severitatea afecțiunii. În anumite cazuri, reducerea greutății corporale, evitarea alcoolului înainte de culcare și schimbarea poziției de somn pot contribui la ameliorarea simptomelor.
Pentru formele care necesită tratament specific, medicul poate recomanda utilizarea unui dispozitiv CPAP, care menține căile respiratorii deschise prin administrarea unui flux de aer cu presiune pozitivă.
Deși uscăciunea gurii, durerile de cap și oboseala pot avea numeroase alte cauze, persistența lor nu trebuie ignorată. Identificarea apneei în somn și începerea tratamentului adecvat pot îmbunătăți calitatea odihnei și pot reduce riscurile asociate bolii.
Sursa foto + text: csid.ro