Un studiu recent aduce o perspectivă surprinzătoare asupra debutului bolii Alzheimer: pierderea mirosului, observată la mulți pacienți cu ani înainte de apariția problemelor de memorie, ar fi legată de un proces imunologic din creier.
Microgliile, „gardienii” care devin agresori
Cercetătorii de la Centrul German pentru Boli Neurodegenerative (DZNE) și Universitatea Ludwig-Maximilians din München (LMU) au descoperit că celulele imune ale creierului, numite microglii, atacă și distrug fibrele nervoase responsabile de transmiterea semnalelor olfactive. Practic, aceste celule care în mod normal protejează creierul ajung să elimine conexiuni nervoase încă funcționale.
În experimente pe șoareci modificați genetic să dezvolte Alzheimer, oamenii de știință au observat că fibrele nervoase ce transportă norepinefrină către bulbii olfactivi încep să degenereze cu mult înainte de apariția plăcilor de amiloid – markerul clasic al bolii. Pierderea mirosului devine astfel primul semnal măsurabil clinic al degradării cerebrale.
Confirmări și la oameni
Analizele de țesut cerebral post-mortem și scanările realizate prin TSPO-PET au confirmat la pacienți existența acestui fenomen: în stadiile incipiente, bulbii olfactivi prezintă o activitate microglială crescută și o reducere a fibrelor de norepinefrină. Mai târziu, când Alzheimerul se instalează pe scară largă, diferențele nu mai sunt la fel de vizibile, ceea ce sugerează că pierderea mirosului apare într-o etapă timpurie și critică.
În testele de recunoaștere a mirosurilor, pacienții cu Alzheimer au obținut rezultate semnificativ mai slabe comparativ cu persoane sănătoase sau cu cei cu tulburări cognitive ușoare.
Un posibil instrument de diagnostic precoce
Rezultatele indică faptul că testele simple de miros, combinate cu imagistica cerebrală, ar putea deveni instrumente cheie pentru depistarea precoce a bolii. Mai mult, echipa a arătat că blocarea unei proteine microgliale numite TSPO a prevenit degradarea fibrelor și a păstrat funcția olfactivă la șoareci.
Un mecanism imunologic neașteptat
Studiul a arătat că fibrele nervoase afectate afișează pe suprafața lor o moleculă – fosfatidilserina – care funcționează ca un „semnal de eliminare”. Aceasta atrage microgliile, determinându-le să „devoreze” fibrele, chiar dacă ele încă funcționează.
Această descoperire arată că boala Alzheimer nu începe neapărat prin pierderea memoriei, ci printr-un proces subtil, dar devastator, care afectează simțul mirosului.
Alzheimerul ar putea debuta în centrul olfactiv al creierului, mult înainte ca memoria să fie afectată. Acest lucru deschide noi perspective pentru diagnostic și tratament, oferind speranța că intervențiile timpurii ar putea întârzia evoluția bolii.