Durerea de sciatică poate coborî până în picior. Ce ajută la recuperare și ce greșeli pot prelungi problemaDurerea de sciatică poate coborî până în picior. Ce ajută la recuperare și ce greșeli pot prelungi problema

Durerea începe uneori în zona lombară sau în fesă și continuă pe coapsă, gambă, ajungând în anumite cazuri până la laba piciorului. Poate fi însoțită de furnicături, amorțeală sau chiar de o senzație de slăbiciune. Este ceea ce mulți oameni numesc simplu sciatică, însă în spatele simptomelor pot exista probleme diferite.

Sciatica nu reprezintă o boală propriu-zisă. Durerea apare atunci când una dintre rădăcinile nervoase care contribuie la formarea nervului sciatic este comprimată sau iritată. Hernia de disc lombară este o cauză frecventă, dar simptome similare pot apărea și în stenoza spinală, spondilolisteză sau, mai rar, în alte probleme din regiunea lombară și fesieră.

Nu orice durere care coboară pe picior este sciatică

Nervul sciatic pornește din zona inferioară a coloanei, traversează regiunea fesieră și continuă pe partea posterioară a coapsei, ramificându-se apoi către gambă și picior. Tocmai de aceea, iritarea unei rădăcini nervoase din apropierea coloanei poate provoca simptome resimțite la o distanță considerabilă de locul în care se află problema.

O sciatică tipică are adesea un traseu relativ bine definit și poate provoca o durere mai intensă în picior decât în spate. Furnicăturile, amorțeala sau slăbiciunea musculară pot completa tabloul. În schimb, o durere difuză care se oprește în jurul genunchiului și nu este însoțită de manifestări neurologice poate avea o altă origine, inclusiv musculară sau articulară.

Din acest motiv, simplul fapt că durerea pornește din spate și se îndreaptă spre picior nu este suficient pentru stabilirea unui diagnostic.

Repausul prelungit la pat poate face mai mult rău decât bine

Una dintre ideile care s-au schimbat în abordarea durerilor lombare și a sciaticii este recomandarea privind repausul. În trecut, o persoană cu dureri puternice de spate putea fi sfătuită să stea mai multe zile în pat. În prezent, menținerea activității în limitele tolerate este în general preferată repausului prelungit.

În fazele foarte dureroase poate fi nevoie de o perioadă scurtă de odihnă, însă imobilizarea pentru mai multe zile poate favoriza slăbirea musculaturii și rigiditatea. Revenirea treptată la mișcare trebuie făcută în funcție de simptome și de recomandările specialistului.

Vestea bună este că multe episoade asociate unei hernii de disc se ameliorează considerabil în decurs de câteva săptămâni. În unele situații, materialul discal care irită rădăcina nervoasă se poate retrage sau poate fi resorbit treptat de organism.

Exercițiile trebuie adaptate cauzei durerii

Mișcarea poate avea un rol important în recuperare, însă nu există un singur exercițiu care să fie potrivit pentru toate persoanele cu sciatică.

Un program poate urmări îmbunătățirea mobilității coloanei, întărirea musculaturii care stabilizează trunchiul și șoldurile sau revenirea la un mers normal. Alegerea exercițiilor trebuie făcută în funcție de simptome și de rezultatul evaluării. Regularitatea este, de regulă, mai importantă decât încercarea unor exerciții foarte intense.

Și terapia manuală poate fi folosită în anumite situații. Mobilizările, tehnicile pentru țesuturile moi sau alte intervenții manuale pot contribui la reducerea temporară a durerii și la îmbunătățirea mobilității, însă sunt mai utile atunci când fac parte dintr-un program care include și exerciții, nu atunci când reprezintă singura intervenție.

Căldura poate calma simptomele, dar nu elimină cauza

Aplicarea locală a căldurii poate relaxa musculatura tensionată din jurul coloanei și poate face durerea mai ușor de suportat. Unele persoane se simt mai bine dacă stau întinse pe spate, cu gambele sprijinite pe un scaun, sau pe o parte, cu o pernă între genunchi.

Astfel de poziții pot reduce temporar disconfortul, însă nu trebuie confundate cu tratamentul cauzei sciaticii. Același lucru este valabil și pentru diferite metode pasive care oferă o ameliorare de moment.

Medicamentele antiinflamatoare sau analgezice pot fi recomandate în anumite situații pentru controlul durerii, astfel încât persoana să își poată menține un anumit nivel de activitate. Acestea nu sunt însă potrivite pentru toată lumea și pot avea contraindicații și efecte adverse, motiv pentru care alegerea lor trebuie discutată cu medicul.

RMN-ul nu este obligatoriu de la primul episod

O durere puternică îi poate determina pe mulți pacienți să creadă că trebuie să facă imediat un RMN. În absența unor semnale de alarmă, investigația imagistică nu este însă necesară automat în primele săptămâni.

Modificările discurilor lombare pot fi observate inclusiv la persoane care nu au dureri. Din acest motiv, descoperirea unei protruzII sau a unor modificări degenerative pe un RMN nu demonstrează automat că acestea sunt cauza simptomelor. Imagistica devine importantă atunci când rezultatul ei poate influența tratamentul sau când medicul suspectează o problemă care necesită investigații suplimentare.

Nici corsetele lombare purtate permanent sau tracțiunile nu sunt soluții de rutină pentru sciatică. Mai problematică poate fi aplicarea unor masaje, întinderi agresive sau manipulări fără o evaluare prealabilă, deoarece durerea poate avea cauze diferite.

Există simptome pentru care nu trebuie să aștepți acasă

Cele mai multe episoade de sciatică nu reprezintă o urgență, dar anumite manifestări necesită evaluare medicală rapidă.

Amorțeala apărută în zona perineului sau a organelor genitale, pierderea controlului asupra urinei ori scaunului, dificultatea de a urina sau slăbiciunea instalată rapid la nivelul ambelor picioare pot indica o compresie severă a rădăcinilor nervoase, inclusiv sindromul de coadă de cal. Într-o asemenea situație este necesară prezentarea de urgență la spital.

Un consult medical este indicat cât mai repede și atunci când slăbiciunea unui picior se accentuează, durerea apare după un accident, este asociată cu febră sau scădere inexplicabilă în greutate ori devine foarte intensă pe timpul nopții și nu se ameliorează indiferent de poziție.

Obiceiurile zilnice pot conta și după dispariția durerii

După ameliorarea episodului acut, atenția se mută și spre reducerea riscului de recidivă. Mersul regulat, întărirea musculaturii trunchiului și a șoldurilor și evitarea perioadelor foarte lungi petrecute pe scaun pot contribui la menținerea mobilității.

Contează și modul în care sunt ridicate obiectele grele. Greutatea ar trebui ținută aproape de corp, folosind picioarele pentru ridicare și evitând răsucirea bruscă a trunchiului sub sarcină.

Sciatica nu are, așadar, o soluție universală. Pentru multe persoane, recuperarea presupune timp, menținerea unei activități tolerate și exerciții adaptate situației. Infiltrațiile sau intervenția chirurgicală pot deveni opțiuni în cazuri atent selectate, precum durerea persistentă care nu răspunde la tratamentul conservator, slăbiciunea progresivă sau apariția unor complicații neurologice.

Sursa foto + text: csid.ro

Lasă un răspuns