Un somn agitat, cu treziri frecvente pe timpul nopții, nu doar că te lasă fără energie a doua zi, ci, potrivit unui studiu recent, poate avea efecte profunde și pe termen lung asupra creierului. O echipă de cercetători canadieni a descoperit că somnul fragmentat afectează vasele de sânge din creier, contribuind la apariția demenței și chiar a bolii Alzheimer.
Ce au descoperit cercetătorii?
Este pentru prima dată când o cercetare arată că somnul perturbat nu doar însoțește bolile neurodegenerative, ci ar putea fi chiar un factor declanșator. Concret, studiul a arătat că somnul fragmentat modifică structura și funcționarea unor celule esențiale din vasele cerebrale — pericitele — responsabile de reglarea fluxului sanguin în creier și de menținerea unei bariere eficiente între sânge și țesutul cerebral.
„Am observat că persoanele care aveau un somn agitat prezentau un număr redus de pericite funcționale și schimbări în activitatea lor, ceea ce s-a corelat cu o degradare accelerată a funcțiilor cognitive în ultimii ani de viață”, a explicat dr. Andrew Lim, neurolog specializat în tulburări de somn și coordonator al studiului realizat la Sunnybrook Health Sciences Centre din Toronto.
Cum a fost realizat studiul
Peste 600 de adulți au fost monitorizați cu ajutorul unor dispozitive purtabile, asemănătoare ceasurilor inteligente, care au înregistrat calitatea somnului pe termen lung. După deces, participanții care își donaseră creierele în scopuri științifice au permis cercetătorilor să analizeze, prin tehnologii avansate de secvențiere genetică, nivelurile de pericite și alte modificări cerebrale subtile.
O relație bi-direcțională: somnul și Alzheimerul
Deși era deja cunoscut faptul că tulburările de somn pot preceda cu ani apariția simptomelor bolii Alzheimer, mecanismul exact nu era pe deplin înțeles. Acest nou studiu sugerează că afectarea pericitelor, provocată de somnul întrerupt, ar putea fi veriga lipsă în lanțul care duce de la oboseală cronică la demență.
Ce înseamnă pentru sănătatea noastră mintală
Rezultatele deschid perspective noi pentru prevenirea și tratarea bolilor neurodegenerative:
-
Un somn odihnitor, neîntrerupt poate proteja vasele mici de sânge din creier.
-
Pericitele devin o potențială țintă terapeutică: dacă ele pot fi protejate sau regenerate, riscul de demență ar putea fi redus.
-
Intervențiile asupra calității somnului, inclusiv terapia comportamentală sau tratamentele farmacologice, ar putea juca un rol activ în prevenirea declinului cognitiv.
Ce urmează?
Dacă aceste rezultate vor fi confirmate prin studii clinice, intervențiile menite să îmbunătățească somnul ar putea deveni parte integrantă din strategia de prevenire a demenței. În plus, tratarea altor factori de risc vascular — precum hipertensiunea sau colesterolul ridicat — ar putea susține acest efect protector.
Un somn de proastă calitate nu este doar obositor — este potențial periculos pentru sănătatea creierului. Ceea ce părea o simplă neplăcere de noapte se dovedește a fi un factor de risc semnificativ pentru bolile cognitive. Investiția în somn ar putea fi una dintre cele mai importante măsuri de prevenție pe care le putem lua.
Sursa foto + text: stirileprotv.ro